dileme culinare de sambata

Zau e greu sa fii expatriat sau imigrant, mai ales in cazul in care ai niste preferinte culinare aproape imposibil de realizat la noul domiciliu. Uite, in cazul meu, de atatia ani, cam in perioada asta a anului o sa ma auziti bombanind nemultumita prin piata nu tu o stevie, nu tu o loboda... Sau poate nu le vad eu si vad doar spanacul ala la 5 ioro kilogramul, de imi sta in gat numa cand citesc pretul. Oameni buni, sufar. Eu primavara, cand in Romania da coltu’ steviei si lobodei si spanacului gras prin piete, sufar foarte tare, ca aici lumea nu pare iubitoare de frunze verzi si comestibile. Recunosc insa ca de primavara trecuta sufar un pic mai putin: in peticul nostru de gradina, mic, amarat si plin de buruieni am descoperit niste tufe de urzici, pe care le descant si le dragalesc si dupa ce le jumulesc bine de toate frunzele, in speranta ca se vor face din nou mari si frumoase, intru verdea bucurie profunda a inimii* mele.
* (Pop.) Stomac, burtă, pântece, rânză.

 

Reclame

3 comentarii

  1. M-am simțit ieri în piață ca Alice în țara minunilor, drept pentru care am ajuns acasă cu o plasă de frunze (spre disperarea consortului carnivor). Despre prețurile de la noi… numai de bine, că nu vreau să îmi stea în gât ardeii umpluți de pe foc. 🙂

    Apreciază

Comentariile sunt închise.