Austria · blog despre Austria · blog despre Viena · despre fotografie · femei vieneze · fotografie · istorie · scriu despre Austria · scriu despre Viena · tara si oamenii sai · viata la Viena · Viena

spionaj si fotografie: Edith Tudor-Hart

Polemica aceea, legata de vesnica intrebare ce e fotografia: arta sau mijloc documentar?, nu imi e straina si nici indiferenta. Insa de cele mai multe ori pentru mine fotografia e pur si simplu un mare noroc ce s-a intamplat umanitatii. Posibilitatea de a surprinde intr-o clipita momente de viata imi va parea mereu un pic magica, pentru ca e singura sansa a omului sa opreasca timpul, ba chiar mai mult, sa il tina incremenit pentru vecie intr-o imagine. Nu stiu cati fotografi gandesc asa, dupa cum nu stiu daca fotografa despre care va vorbesc astazi a avut in minte arta, documentarea sau alchimia atunci cand a apasat pe butonul aparatului.

Edith Tudor-Hart, nascuta Suschitzky, vede lumina zilei in Viena anului 1908, in familia unui evreu ateu. Proprietar al unei librarii social-democrate, el avea sa devina mai tarziu chiar editor. Probabil ca de la el mosteneste Tudor-Hart inclinatia spre doctrina de stanga, ce o determina la maturitate sa devina simpatizanta a Uniunii Sovietice si chiar spion pentru aceasta. Am sa trec peste orientarea si alegerile politice pe care Tudor-Hart le-a facut si-am sa ma opresc doar asupra fotografiilor pe care le-a realizat. Departe de a fi o simpla amatoare, ea a studiat fotografia la Bauhaus in Dessau. Lucreaza atat ca educatoare la o gradinita Montessori, cat si ca fotoreporter pentru cateva publicatii vieneze. In 1934 se casatoreste cu medicul Alexander Tudor-Hart, impreuna cu care paraseste Austria de teama posibilelor represalii ce aveau sa urmeze activitatii sale anti-fascinste si pro-comuniste. Cei doi se stabilesc la Londra, unde Edith Tudor-Hart deschide un atelier foto specializat in portrete. In afara studioului sau, ea surprinde nenumarate imagini pe strazile capitalei britanice. Criticii plaseaza fotografiile sale la limita dintre sentimentalism si documentar, arme de propaganda politica incarcate de nostalgie si simpatie pentru clasele de jos. Din pacate, in zilele noastre mai exista prea putine dintre fotografiile sale originale. O parte dintre cele confiscate de politia vieneza s-au pierdut in timpul unei inundatii. O alta parte importanta a fost distrusa de insasi fotografa, in 1951, de teama politiei secrete britanice, caci la acea vreme Tudor-Hart inca era considerata agent de spionaj, chiar daca de rang inferior. Cele in jur de patru mii de negative aflate in posesia fratelui sau, Wolfgand Suschitzky, devenit la randul sau fotograf si cineast, au fost donate catre Galeriile Nationale Scotiene. In ultimii ani fotografiile au fost prezentate in expozitii atat la Edinburgh, cat si la Viena. Daca sunteti curiosi sa aflati mai multe, puteti gasi pe amazon cartea In the Shadow of Tyranny, ce contine mare parte dintre fotografiile care au fost expuse.

Anunțuri

Un gând despre „spionaj si fotografie: Edith Tudor-Hart

  1. Cred ca majoritatea fotografilor gandesc asa. E magic sa poti ingheta o clipa din timp. Si da-mi voie sa adaug un citat drag mie : “You don't make a photograph just with a camera. You bring to the act of photography all the pictures you have seen, the books you have read, the music you have heard, the people you have loved.” – Ansel Adams.
    Prima fotografie ma face sa caut aripile ingerilor …
    Merci, Zazu !

    Apreciază

bun venit! hai sa stam de vorba! dar, te rog, fara spam sau vorbe urate!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s